Filed under: 1
In cercetarea desfasurata, am realizat o serie de interviuri cu persoane implicate in mediul cultural-artistic clujean, in incercarea de a intelege in ce masura amplasamentul unei institutii culturale are un sens cand vine vorba despre modul de functionare si despre publicul pe care il atrage. Proiectul a pus problema reprezentativitatii spatiului si pozitionarii geografice, avand ca exemplu Fabrica de Pensule, institutie care a avut inaugurarea nu de mult si care reuneste mai multe galerii de arta si o sala de spectacole. Una din premisele cu care am pornit a fost ca localizarea este mai degraba periferica, asa ca am intrebat respondentii despre acest aspect si cum ar vedea interactiunea dintre Fabrica de pensule si un ipotetic centru cultural construit in zona Astoria, zona perceputa mai degraba aproape de centru.
Am observat ca atitudinile vis a vis de aceast aspect urmeaza niste tipare destul de clar conturate. In primul rand avem artistii cu ceva mai multa experienta, care fiind adepti ai descentralizarii urbane, spun ca fiecare forma de manifestare a culturii isi are publicul ei si ca la urma urmei, amplasamentul nu conteaza cata vreme ceea ce se ofera este ceva de buna calitate. Ideea de descentralizare urbana nu trebuie inteleasa doar ca un proces fizic. Inseamna uniformizarea accesului la diverse centre si institutii pentru populatie ceea ce va remodela in timp structura social economica a periferiilor“(…)Fiecare spatiu isi propune un anumit public tinta si atunci publicul cumva ..se adapteaza si vine in prelungirea lucrurilor acestora”
( artist,28 de ani, cu expozitie la Fabrica de Pensule.)
Unii sunt de parere ca nu se mai poate vorbi propriu-zis despre centru vs. periferie pentru ca, la fel ca in alte orase din strainatate, si in Cluj se poate observa extinderea zonei de mijloc catre margini:” Asta e in mintea noastra dar de fapt lucrurile s-au extins spre periferie foarte mult. In Manhattan, stii o zona de periferie pana la urma care era oricum o zona nedezvoltata, erau niste depozite dar erau niste spatii ieftine si lumea s-a canalizat acolo, sunt cateva strazi unde sunt nu stiu peste trei sute de galerii pe cateva strazi si e cea mai importanta zona a galeriilor comerciale din lume.”( artist ,31 ani ,cu expozitie la Fabrica de Pensule), “Mai… nu stiu daca faptul ca este ceva de genul in centrul Clujului sau este la periferie are vreo importanta. Este foarte bine ca exista asa ceva, acuma unde este amplasat nu ar trebui sa afecteze cu nimic” ( artist ,27 ani, pictura)
Un alt lucru pe care l-am observat este ca exista un oarecare sentiment de apartenenta la breasla artistilor clujeni, care se ajuta reciproc, se intalnesc si chiar au proiecte comune. ” Si comunitatea artistica din Cluj e destul de unita, lucru care nu se intampla de exemplu in Bucuresti ”(artist, 31 ani); “exista la un anumit nivel un fel de solidaritate intre artisti …multi dintre ei sunt si prieteni …amici …exista cumva un fel de …familiar” ( artist ,28 de ani). Exista deci ideea unei retelizari a mediului cultural care cumva transcede problema locatiei: „Depinde cum si de ce alegi locatia. Arta are un public specializat. Pe vremuri trebuia sa fii intr-unul din marile centre culturale pentru a putea devein cunoscut …astazi nu mai e nevoie … devine din ce in ce mai important sa fii conectat … nu mai conteaza locatia atat de mult .“ ( artist, 35 ani)
Pe de alta parte, cei aflati mai la inceputul carierei, au raspuns in mai mare masura ca o pozitionare centrala in oras este importanta pentru o institutie a mediului cultural: “Cele mai influente si importante institutii locale artistice din Cluj sunt Opera, Teatrul Nationalfacultatile de arte, Opera Maghiara. Aceste sunt localizate in mare parte in centrul orasului, ceea ce mi se pare normal, pentru a oferi o accesabilitate cat mai buna” (studenta foto-video,19 ani)”. Studentii de la arte subliniaza importanta componentei umane, a publicului in procesul de creatie. De aceea locatia trebuie sa fie cat mai accesibila: „Chiar daca vrei sa aduci ceva nou in arta in locul in care te afli trebuie sa… te adaptezi in functie de cerintele lui. Si aicea nici jumatate din colegii mei nu cred ca stiu despre fabrica de pensule ( student arte plastice,21 ani). ” Tot ei sunt cei care intrevad problema unei discriminari fata de persoanele inaintate in varsta si interesate de arta, carora nu le-ar fi la indemana sa se deplaseze de pana la periferie pentru a vizita muzeul. “Faptul ca Fabrica de pensule este asa departe poate fi un impediment pentru unii oameni mai in varsta care nu pot sa savureze arta pentru ca poate nu isi permit sa mearga pana acolo sau efortul fizic este mult prea mare”( studenta master arta foto, 24 ani).
Universitatea de Arte este vazuta ca posibila punte de legatura intre tinerii interesati de domeniu si institutia de cultura imaginata in spatiul Astoria. Astfel, centrul respectiv ar avea avantajul ca “ ar fi la indemna tuturor, ar fi mai usor sa, sa faca cunoscut…sa tenteze oamenii sa vina la el decat daca e undeva unde nu stie nimeni si nu prea ajunge lumea pe acolo. Mai ales ca in Cluj aici in centrul orasului este si Universitatea de Arte, este si Muzeul de Arta si atunci normal ca ar fi mult mai usor pentru cei de la Universitate sa indrume oamenii spre Muzeul de Arta Contemporana si tot asa s-ar stabili o legatura.” ( student arte plastice,21 ani).
Centrul ipotetic ar constitui o provocare pentru Fabrica de pensule in masura in care acesta ar promova acelasi gen de activitati si in acelasi timp ar fi avantajat localizare : “Eu, ca artist daca ar fi sa am o expozitie care sa o dau spre vanzare, cu siguranta as opta sa o expun in centrul orasului decat acolo. Aici e chestia de comoditatea oamenilor” ( pictor, 27 ani);” Chiar daca vrei sa aduci ceva nou in arta in locul in care te afli trebuie sa… te adaptezi in functie de cerintele lui. Si aicea nici jumatate din colegii mei nu cred ca stiu despre fabrica de pensule “ ( student arte plastice, 21 ani). Cu toate astea, un element esential de avut in vedere inainte ca procesele de constructie ale unui centru sa fie demarate, este ca cerinta sa vina de la artisti, ca nevoia de spatiu sa existe intr-adevar. „Ca si eu pot spune ce bine ar fi un muzeu de arta contemporana in Cluj dar stai putin in spatele cladirii exista oameni. Cine sunt oamenii care se ocupa? Trebe… pana la urma cred ca de aicea trebuie pornit in sens invers nu de la cladire ci de la oameni”.
Sumarizand, pozitionarea geografica pare a fi o problema importanta pentru artisti insa multi dintre ei sunt de parere ca cei cu adevarat pasionati de arta nu ar fi interesati de distanta care ar fi de parcurs. Este exact ce unul dintre unul dintre respondenti numea proces de selectie. Ca si artist, iti poti permite sa lucrezi de oriunde atata timp cat esti bine fixat intr-o retea si comunici astfel incat sa devi cunoscut , insa este de preferat sa ai posibilitatea de a expune intr-o zona centrala, considerata mai la indemana pentru publicul larg. Apropierea de centru inseamna accesibilitate pentru public si deci mai multa vizibilitate, mai multa sansa spre afirmare.
