Zona Astoria este una dintre zonele Clujului destul de îmbătrânită dar văzută, totuşi, de către locuitorii acesteia ca una dintre cele mai frumoase cartiere din acest oraş. Oamenii mai “vechi” încă îşi amintesc de vremea când s-au mutat în acea zonă şi cum aceasta s-a învechit de-a lungul timpului din cauza nerenovarii clădirilor, străzilor şi a spaţiilor “pietonale”.
Problemele principale imediat identificate de noi în această zonă sunt zgomotul, traficul şi lipsa magazinelor de la care s-ar putea face o achiziţie imediată. Cei care locuiesc în această zonă de foarte mult timp îşi amintesc că era mult mai linişte deoarece populaţia era mai mică, dar “E … prea aglomerata acuma,ca in fiecare curte este permis sa faca inca o casa[…]Deci populatia dubla”. O dată cu intensificarea populării zonei a crescut şi traficul, atât pietonal cât şi cel rutier, iar spaţiile verzi au început să fie din ce în ce mai puţine: “Este dar circulatia e prea mare. Deci aaa… noi avem aici un spatiu verde, asta ne-a luat din gradina, gardul a fost in mijlocul trotuarului candva”. Mai mult, pe lângă faptul că intensificarea traficului rutier perturbă liniştea care era odata, oamenii sunt supăraţi de maşinile parcate pe trotuarele(şi aşa prea înguste) care ar trebui să le fie rezervate pietonilor : “n-ai pe unde sa te furisezi de masina,ca e masina langa masina”. În ceea ce privesc cumpărăturile zilnice sau imediate, oamenii sunt nevoiţi să işi facă provizii din cauza lipsei unor magazine sau farmacii prin apropiere – ei sunt nevoiţi să mearga până în centru sau în Piaţa Mihai Viteazu.
Este interesant să observăm că părerile cu privire la aceste aspecte mai sus menţionate sunt totuşi destul de diferite între cei care locuiesc în acest cartier de cel puţin 30 de ani şi ceilalţi care sunt mai “noi”. Deoarece traficul din această zonă este văzut de către una dintre persoanele intervievate ca fiind “[…] acceptabil . La nivelul Clujului eu zic ca e acceptabil” având în vedere că populaţia Clujului aproape s-a dublat din 1950 (aprox. 154.723) până în prezent (aprox. 306 474). Cu privire la zgomotul din această zonă am primit răspunsuri (în mare parte de la studenţii care locuiesc în acea zonă) ca acestea : “[… ]Nu ne deranjeaza niciodata, ii plăcut săă stai lângă Someş” – ceea ce ne poate ajuta să înţelegem că diferitele categorii de vârstă au concepţii diferite asupra zonei şi grade de toleranţă destul de opozante dar şi asupra confortului oferit de spaţiul locuit şi cel din imediata apropiere.
Cu toate acestea, atât cei tineri cât şi cei mai în vârstă sunt de aceeaşi părere cu privire la spaţiile verzi care sunt din ce în ce mai puţine. Dar şi asupra faptului că acele spaţii verzi care încă mai există nu sunt suficient de bine întreţinute. Aceasta problemă a spaţiilor verzi urbane este prezentă şi dezbătută în toate oraşele din România. De asemenea, această problemă este identificabilă şi în această zonă a Clujului (şi nu numai).
În concluzie, problema cu care se confruntă populaţia de orice vârstă din această zonă este mai degraba lipsa amenajării sau reamenajării clădirilor şi a spaţiilor verzi care odinioară erau “ca noi”. Cred că aceste mici probleme ale zonei pot fi rezolvate prin aplicarea unor proiecte de modernizare elaborate în funcţie de necesităţile şi dorinţele oamenilor care locuiesc în acest cartier al Clujului.
